Kitsch Museum Blog

Kitschurile au facut Mona Lisa celebra

Decadent
Fun
In all of us
LIFE
Rate us on Trip Advisor and check us on Social Media

Kitschurile au facut Mona Lisa celebra

Posted on

Mona Lisa este, fara discutie, cea mai celebra pictura din lume. Dar oare, de ce?

 

Mona Lisa din goblen – exponat de la Muzeul Kitsch-ului

Totul a inceput cu o comanda primita de Leonardo da Vinci acum 500 de ani, din partea lui Francesco Giocondo, pentru a realiza un portret sotiei sale Lisa, cu ocazia nasterii celui de-al doilea copil. Nickname-ul Gioconda, care s-ar traduce fericita sau joviala, vine de fapt de la numele de familie al femeii, asa cum Mona Lisa inseamna de fapt d-na Lisa in jargonul vremii. Istoria oficiala a picturii este bineinteles confuza. Nu este clar nici cand exact a fost pictata, nici cate versiuni au fost, nici macar daca exemplarul prezentat la Luvru este opera lui Leonardo. Sunt multe teorii irelevante despre originile MonaLisei, insa cert este ca la inceputul secolului 20 se afla in colectia de la Luvru, fiind doar inca o opera a lui Leonardo. Doar un numar infim de specialisti in arta erau familiarizati cu lucrarea. Publicul larg habar nu avea de existenta ei inainte de 1911.

 

In acel an, lucrarea a fost furata de un angajat al Luvrului. Evenimentul a fost atat de popular incat practic toate ziarele vremii au publicat fotografia ei pe prima pagina. Iar ziarele erau singura forma de mass-media a vremurilor. A fost ca si cum toti influencerii de azi ar posta simultan aceeasi imagine. Publicul de rand, omul care nu mersese niciodata la muzeu, a inteles cum arata o pictura celebra. In plus, s-au lansat zvonuri exagerate legate de pretiozitatea ei si mituri legate de magia ei manifestata prin faptul ca pare ca te priveste din orice directie. MonaLisa a primit un boost de marketing nemaivazut in lumea artei si s-a instalat detasat pe locul 1 al popularitatii in arta pentru urmatorii 100 de ani.

 

Pictura a fost recuperata dupa 2 ani si dupa ce s-au realizat cel putin 6 copii foarte precise ale ei care au fost vandute, se pare, in America. In ancheta, chiar si Pablo Picasso a fost considerat suspect si chemat la declaratii. Recuperarea ei a fost sarbatorita in toata lumea si a propulsat-o inevitabil in patrimoniul universal. De atunci, a rezistat cu succes mai multor atacuri cu pietre, cafea, grafitti si chiar cu gloante. Diversi militanti au incercat sa atraga atentia lumii catre diverse cauze, incercand sa distruga MonaLisa insa pana acum nu au reusit.

 

Probabil ca orice tablou al vreunui artist celebru ar fi fost furat de la Luvru la inceputul secolului ar fi ajuns sa aiba o promovare similara si poate chiar o popularitate ulterioara similara. A fost sa fie MonaLisa si datorita dimensiunilor sale mici, in comparatie cu restul tablourilor din colectia in care era expusa. Pana la urma, este un tablou mic, de 77 de cm, atat de mic incat a fost singurul care i-a incaput hotului sub haina.

 

Kitschurile au facut MonaLisa celebra

Dar popularitatea MonaLisei, cea din jurul subtilizarii ei de la inceputul secolului, a fost doar inceputul. Curand au inceput sa vina replicile. Adica kitsch-urile.

[La muzeul kitschului, consideram kitsch de tip cliseic, reproducerile dupa opere de arta care incearca sa copieze intocmai forma originala. Reproducatorul inceteaza sa fie artist daca nu incearca sa comunice un mesaj artistic propiu ci doar incearca sa reproduca mesajele artistice ale altor autori. In cazurile mai evidente de kitsch reproducatorul reuseste sa copieze doar forma originala, considerand irelevante alte detalii cum ar fi: dimensiunea, textura, rolul si locatia obiectului final sau mesajul artistic. Un exemplu relevat este MonaLisa din goblen, lucrare expusa in muzeul nostru. Alte exemple de kitsch cliseic: statuetele de gradina cu David sau Venus din Milo, coloanele grecesti ale palatelor tiganesti sau cover-urile muzicale dupa melodii celebre.]

 

 

Kitschurile au ajuns sa desavarseasca si sa consfiinteasca notorietatea MonaLisei. De-a lungul secolului 20, milioane de copii, imbracand cele mai creative texturi si forme au dus Monalisa in casele oamenilor, in advertising si in cultura populara. Aproape toata lumea o stie. Cateva dintre reproduceri au inclus tapet, faianta, covoare, prosoape sau sosete. Pana la aparitia internetului, notorietatea Monalisei era mai degraba asigurata de replici (kitchuri) decat de opera originala.

 

 

Putini romani au fost la Luvru sa vada tabloul original. Totusi noi romanii suntem familiarizati cu Monalisa pentru ca vecinii nostri aveau inevitabil o carpeta sau o fata de masa care o ilustra. Asadar, cunoastem opera asa cum ne-a fost reprezentata de kitschurile pe care le-am intalnit. Copia expusa la Muzeul Kitschului a fost selectata tocmai pe criteriul urateniei ei. In urma unui complex proces de selectie, curatorii muzeului au ales lucrarea pe care au considerat-o ca fiind cea mai proasta reproducere disponibila.

Postat in International Kitsch

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

eighteen − ten =