Kitsch Museum Blog

Muzeul Kitschului accepta plati in bitcoin si alte cryptomonezi!

Decadent
Fun
In all of us
LIFE
Rate us on Trip Advisor and check us on Social Media

Muzeul Kitschului accepta plati in bitcoin si alte cryptomonezi!

Posted on

Incepand de astazi, Romanian Kitsch Museum accepta plati in bitcoin, ether si bitcoin cash. Tarifele de acces platite in cryptomonezi vor fi reduse cu 50% fata de pretul obisnuit.

 

 

Pentru cea mai mare parte a existentei sale, omul nu a avut nevoie de bani. Pana recent, adica pana acum vreo 5000 de ani, schimburile comerciale se bazau exclusiv pe troc.

 

Primele monede au fost emise de regi locali pentru a simplifica procedura de colectare a taxelor. Initial monezile erau din aur sau alte metale pretioase, adica aveau valoare intrinseca (puteau fi topite iar aurul putea fi folosit la bijuterii). Oamenii aveau incredere in monezile de aur pentru ca aveau incredere atat in valoarea de schimb a materialului pretios, cat si in regele care le-a emis.

 

Mai tarziu, alti regi au inceput sa emita monezi din materiale nepretioase. In pofida unei reticente initiale, cauzata de lipsa de incredere in valoarea instrinseca a monezilor, ele au ajus sa fie acceptate pe scara larga.

 

Si mai tarziu, pentru a rezolva problema transferurilor mari de monezi dintr-un loc in altul, bancile au emis bank-notes, adica niste documente de hartie care atestau depunerea unei cantitati de monezi intr-o anumita sucursala. Bancnota putea fi preschimbata in monezi la o banca dintr-un alt oras. Primiti cu o reticenta asemanatoare la inceput, banii de hartie au devenit in cateva generatii atat de populari incat bancile nationale au inceput sa emita banii direct sub forma de bancnote.

 

Mai aproape de zilele noastre, in urma unor regulamente complicate, bancile au ajuns sa acorde credite fara acoperire in bani reali. A aparut termenul „numerar” pentru ca nu intotdeauna tranzactiile se plateau cu bani gheata. Uneori se plateau cu bani scripturali, adica prin mutarea unor cifre dintr-o casuta in alta in registrele bancare. Cash-ul a continuat sa convietuiasca impreuna cu banii scripturali si a ajuns sa reprezinte astazi doar 9% din masa monetara totala a lumii. Restul sunt bani care nu exista fizic: sunt doar date pe serverele bancilor.

 

Oamenii au acum incredere in bani de hartie colorata si in tabelele cu cifre din computerele bancilor. Au incredere in bancile nationale care reglementeaza si emit banii de hartie dar si in bancile comerciale unde isi au depozitati banii sub forma de biti pe servere. Cata vreme toata lumea are incredere in banci, economia mondiala functioneaza.

 

Aceasta ultima forma de prezentare a banilor este numita Fiat money. Acesti bani vor fi inlocuiti in perioada urmatoare de cryptomonezi.

 

Bitcoin-ul si alte cryptomonezi sunt monezi virtuale, produse de algoritmi. Ele nu exista fizic insa posesia sau tranzactionarea lor se poate face la fel de usor ca si in cazul banilor inexistenti fizic din banci. Cata vreme gasesti pe cineva dispus sa accepte bitcoins ca metoda de plata sau cata vreme poti schimba oricand bitcoins in Fiat money, inseamna ca bitcoin este o valuta ca toate celelalte.

 

Cryptomonezile sunt (in general) descentralizate, adica tranzactionarea lor nu are de-a face cu bancile si (deocamdata) cu guvernele. Comisioanele de transfer sunt infime in comparatie cu transferurile bancare. Pe scurt, intr-o economie care functioneaza pe bitcoins, nu mai este nevoie de banci.

 

Increderea oamenilor in cryptomonezi este inca redusa, la fel cum a fost in cazul celorlalte schimbari: monezile din metal nepretios sau bancnotele. Conservatorismul oamenilor se manifesta cel mai acut in economie. Insa imensa industrie care s-a dezvoltat deja prin tehnologia blockchain va impune cryptomonezile si va reconfigura economia globala.

 

Ca si in cazul altor tari inapoiate, Romania este inca foarte tare in urma la adoptarea tehnologiei blockchain si a cryptomonezilor. Societate conservatoare, cu ambitii mici, de subzistenta, si izolata fatalist in micimea ei, Romania are foarte putin de a face cu acest fenomen care va schimba economia lumii in urmatorii ani. Exista cateva exchange-uri, exista cateva ferme care mineaza cryptomonezi insa marea majoritate a oamenilor sunt complet neinformati si indiferenti la noua configurare a lumii.

 

 

Muzeul Kitschului este mandru sa fie prima institutie culturala din Romania care adopta bitcoins si alte cryptomonezi ca mijloc de plata. Platile se pot face cu telefonul mobil, scanand codul de bare aferent, la receptia muzeului.

 

Tarifele de acces in muzeu (echivalent aproximativ pt 15 ron):

Bitcoin                 BTC        0.00038

Ether                    ETH        0.0035

Bitcoin cash        BCH       0.0025

 

Postat in Articole

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

fourteen − thirteen =