Istoria cocalarilor. Originile si evolutia.

Posted on June 19, 2017 by Cristian Lica

O exprimare este un kitsch autentic atunci cand este creativa, ridicola si mandra in acelasi timp.

(definitie consacrata a Romanian Kitsch Musuem)

Cocalarul este un individ cu o mare nevoie de afirmare, in conditiile unei culturi modeste. Ca orice inapoiat cultural, nu si-a dezvoltat nici macar calitatea de a-si evalua inapoierea culturala, asadar functioneaza ca un handicapat care nu-si constientizeaza handicapul. Ca un orb la scoala de soferi. In lipsa de date, judeca simplist si se pozitioneaza gresit pe scara sociala. Acorda o importanta exagerata unui concept ambiguu, numit „scoala vietii”, dupa care isi ghideaza actiunile.

De la nivelul educatiei sale modeste, percepe banul ca fiind unica valoare universala. Greseste la calcul si atunci cand isi dimensioneaza ambitiile, alegandu-si modele pe cei cativa cocalari norocosi, ajunsi foarte bogati, in pofida saraciei lor culturale. Probabilitatea lui de succes este mult mai mica insa cocalarul nu are capacitatea intelectuala de a intelege aceasta realitate.

Toata industria de fake fashion are target exclusiv cocalarii.

Toate trasaturile sale sunt forme de exprimare a sfintelor valori materiale: invidia, marlania, epatarea, lauda sau minciuna. Acele trasaturi pozitive dezvoltate sunt cu doua taisuri: ambitia si curajul se pot transforma deseori in infractiune sau kitsch. Complexul generat de lipsa banilor ii stimuleaza creativitatea si ii desavarseste astfel cocalaria. El incepe sa-si creeze o imagine, incepe sa se riste. Asta e momentul in care trebuie observat: freza, hainele de pe el, masina, boxele din masina, locuinta, femeia, mancarea, bautura, tot ansamblul vietii sale indestulate trebuie prezentat pentru a fi invidiat la randul sau.

Nevoia de bani este amagita cu nevoia de recunoastere a valorii personale, mult mai usor de satisfacut. Statutul material, o data pretins nu mai este atat de necesar. Dar el trebuie pretins iar imaginea trebuie sustinuta. Creativitatea genereaza fakenews iar instrumentele sunt fake-cars, fake-money sau fake-girlfriends. Toata industria de fake-fashion are target exclusiv cocalarii. Adica oameni care vor sa pretinda ca sunt altceva decat sunt. Formele de exprimare a bogatiei inchipuite (si de multe ori chiar reala) sunt cele mai gustate de public, mai ales de catre cel digital.

Originile si evolutia cocalarului

Cocalarii au evoluat in timp. Istoric, ei se trag din vechii badarani, adica tarani necultivati, veniti la oras si incapabili sa se adapteze rigorilor sociale urbane. Badaranii (sau grosolanii) continuatori ai calicilor medievali au populat periferia oraselor pana pe la inceputul comunismului. Atunci valorile s-au amestecat iar badaranii au evoluat in tzoparlani sau tzaranoi. Tzoparlanul este pentru cocalar un fel de parinte spiritual, asa cum este tzoapa pentru pitzipoanca. Tzoparlanul inca mai pastra conceptul originii sale modeste, in general rurala. Dupa o noua rasturnare de valori la revolutie, cocalarii au ocupat zona tzoparlanilor si au extins-o la cea mai mai mare pondere a populatiei, de pana acum. Oameni fara cultura au fost dintotdeauna pe aici. Insa cocalarii sunt primii care au renuntat la modestie si au curajul sa isi afirme valorile liber. Nu mai privesc smerit in pamant, la fel ca bunicii lor, badaranii, care respectau cultura superioara. Ei se lupta direct cu ea si chiar spera sa se impuna.

Cocalarii moderni au imprumutat si multe dintre atributele istorice ale mojicilor. Mojicii s-au diversificat in mitocani, marlani sau neciopliti iar uneori se confundau usor cu badaranii. Gena mojicilor a prins un teren fertil la toparlani si la urmasii lor directi, cocalarii. Cateva sub-grupuri mai relevante de tzoparlani au fost gealatii, caracterizati printr-un prost gust remarcabil si smardoii, grup predispus catre conflicte si atitudine agresiva.

In zilele noastre, cocalarii se evidentiaza, in principal prin tinuta, atitudine si limbaj. Au ajuns majoritari la noi in tara. Domina in continuare periferiile oraselor si au ocupat aproape in intregime mediul rural. In mediul urban, in ciuda opozitiei elitistei culturi locale, au acaparat aproape toate sistemele. Cocalarul este in politica, este in muzica, este in orice emisiune de divertisment. Este vizibil peste tot. Este viral pe net si are milioane de like-uri.

Nu se poate scapa de el. O reminiscenta a complexului de inferioritate culturala il face pe cocalar sa-si doreasca sa fie acceptat si printre cei din cultura superioara. Orice loc nou, odata ce are succes, este automat invadat de cocalari. Patronii promit ca-i vor tine deoparte insa isi dau curand seama ca si banii lor sunt buni.

Abia atunci cand cocalarii ne vor cuceri cu totul, va fi clar ca oricine reuseste sa-si inhibe complexul cultural poate avea orice ambitie.