Cele 7 Minuni ale Bucureștiului

Posted on November 13, 2020 by Cristian Lica

Am selecționat, pentru pasionați, o listă a Celor 7 Minuni Moderne ale Bucureștiului. Corespondențele lor cu Cele 7 Minuni Antice sunt intuitive și savuroase.

1. Marea Piramidă a lui Ceaușescu, din Dealul Spirii

• Construcție modernă, realizată în stil faraonic, la sfârșitul secolului XX. Suprafață 240×270 m, înălțime 178 m (cu subsoluri), față de pirmida lui Keops (suprafață 230 x 230 m, înălțime 146 m). Cost estimat, pentru realizarea ei: 3 miliarde de euro.
• Este o Minune datorată grandomaniei unui cizmar din Scornicești

2. Grădinile scufundate ale Deltei Văcărești

• Delta Văcărești este un exemplu superb oferit de natură, care și-a reintrat în drepturi, după abandonarea locului de către oameni. Lacul Văcărești, este unul dintre proiectele majore de infrastructură, inițiate de Ceaușescu și lăsate în paragină, de 30 de ani. Acum, izvoare subterane au hrănit vegetația devenită abundentă, care aproape că a acoperit sinsitrele betoane lăsate de oameni. 94 de specii de păsări s-au adaptat la noul ecosistem.
• Este o Minune a Indolenței oamenilor

3. Marele Templu al zeului Dumnezeu, de pe Dealul Arsenalului

• Deși nu va fi niciodată finalizat, templul va ramâne probabil în istorie, că fiind ultimul edificu important realizat de o ideologie aflată în plină prăbușire. O ruină, încă din faza de proiect.
• În mod eronat, a fost deseori catalogat că o minune a grandomaniei lui Daniel. Însa Templul este de fapt, o Minune a Disperării unei organizații istovite, care a fost cândva formidabil de puternică

4. Colossul din Centrul-Vechi

• Construit în vremea anilor tulburi(ultimul deceniu al mileniului trecut), că afirmare opulentă a a bogăției și prostului gust al profitorilor perioadei. Altăturat CEC-ului Mare și altor clădiri istorice, Colossul din Centrul-Vechi, pare un meteorit venit dintr-o altă lume. Inițial a fost cunoscut că Bancorex, după numele unei hidre care a i-a chinuit pe oameni, în acei ani grei.
• Este o Minune a Indiferenței față de regulile elementare de urbanism.

5. Țeapa lui Ghilduș, din Piața Revoluției

• Menită să fie un far călăuzitor al năzuințelor românilor, întru democrație. Nu a funcționat niciodată. Majoritatea contemporanilor au privit-o cu suspiciune, neputând să-i dezlege mesajul artistic. A fost vandalizată, ocărâtă și numită în fel și chip: Cf. Wikipedia, poreclele cele mai frecvente sunt: Țeapa” din Piața Revoluției, Cartoful pe Băț,Țepușă cu cartof, „Vector cu coroniță”, “cartof tras în țeapă”, „ghildușa piramidă”, „circumcizia ratată”, „monumentul cu penetrare”, „un creier pe băț”, „măslina-n scobitoare”, „nuca-n țeapă”, “fleică-n frigăruie”, “cartoful revoluției”, “țeava și testiculul”, “țeapa de 56 de miliarde”, “kitsch cu patalama”
• Recepția publicului a transformat monumentul într-o Minune a kitschului modern

6. Statuia lui Traian, cu lupoaica

• Nu este doar o statuie urâtă și scumpă, care îl înfățișează pe Împăratul Traian, în puța goală, cu o potaie în brațe, este un întreg roman foileton. Fiind atât de urâtă, nimeni (cu excepția Muzeului Kitschului) nu a vrut să o gazduiască. Instalată cu forța, pe treptele Muzeului de Istorie (aflat în renovare de 30 de ani), a făcut deliciul publicului, care se putea fotografia cu mâna pe cocoșelul Împăratului. Pâna la urmă, cineva a rupt coada vulpii, ocazie cu care s-a descoperit că nu era turnată nici măcar din bronz, ci din alamă. De la început și până la sfarșit, a fost o țeapă de prost gust. De rușine, autoritațile au ascuns-o. Actualmente este considerată disparută.
• Este o Minune a Prostului Gust

7. Mausoleul din Parcul Carol

• La data construirii sale, Mausoleul se numea: Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. Între timp, proiectul numit socialism nu a mai evoluat către comunism stiințific, așa cum se așteptau constructorii și eroii săi. Ideologia s-a schimbat iar eroii luptei socialiste au încetat să fie eroi. Unii eroi socialiști au devenit tirani, alții impostori, unii bolșevici iar alții nomenclaturiști. Acum mausoleul slăvește niște oameni care au luptat și au murit degeaba.
• Este o Minune a Inutilității sacrificiului ideologic

Romania Eclectica

Posted on August 2, 2018 by Cristian Lica

Aseara, pe cand inca eram Ministrul Turismului, m-am apucat sa scriu si eu un proiect. Nu mai facusem asta niciodata si nici nu stiam cum se face. Dar ce conteaza? M-am apucat sa fac ceea ce trebuia sa fac de la inceput, si anume un proiect de branding de tara, plecand de la o viziune pe termen lung, sa zicem pe 20 de ani.

Am prezentat clar ipotezele adica cateva dintre adevarurile mele indubitabile: ca centrul lumii este acum Silicon Valley sau ca zona cu cea mai mare adoptie a tehnologiei in viata de zi cu zi este Asia. Am mai zis ca eu nu mai cred ca Romania va exista peste 20 de ani ca stat national. Insa am precizat ca sper sa se intample scenariul pozitiv si anume Romania sa fie inglobata intr-o unitate mai mare, numita Europa, cu reguli umaniste, gandite si implementate de oameni educati in vest. N-am insistat pe scenarii care ar fi putut parea fataliste cum ar fi cel in care devenim teren de lupta intre americani si rusi sau cel mai infricosator in care suntem inghititi de rusi fara razboi sau cel fantezist in care ne islamizam pana la a ne risipi pretioasa noastra cultura nationala.

Am explicat pe larg de ce cred ca Europa este o epava. Am personificat-o ca pe o babuta cocheta din al carei stil iti poti imagina splendoarea tineretei ei si cam atat. Oricat de eleganta, manierata sau filozoafa ar fi, calitatile astea nu o mai ajuta prea mult in rivalitatea ei cu tanarul hipster japonez sau american, cu care inca se bate pentru aceeasi placinta. Rivalii ei sunt mari si puternici, iar babuta noastra, obisnuita si cu traiul bun, a cam ramas in urma cu tehnologia iar sursele ei de venit se prabusesc vazand cu ochii in competitia cu aplicatiile americane de pe gadgeturile asiatice.

Europa va fi istorie insa nu in sens metaforic. Europa va fi un mare muzeu interactiv de istorie. Europa este un teritoriu foarte mic, cu o infrastructura excelenta si cu o concentratie imensa de obiective turistice foarte bine prezervate. Daca turismul traditional isi va reveni dupa socul pe care il va avea in momentul cand experientele turistice in realitate virtuala se vor practica pe scara larga, atunci Europa isi va consolida statutul de destinatia turistica a lumii. Si va fi foarte bine sa locuiesti in Muzeul Europa. Probabil majoritatea oamenilor activi vor fi implicati in turism intr-un mod sau altul, ceea ce pare o activitate lejera si chiar placuta.

In acest context, Romania ar putea fi o sectiune interesanta a Muzeului Europa. Insa ceea ce nu stiu multe gazde despre turisti este ca ei nu sunt atat de prosti, pe cat se crede. Chiar si turistii aia dusi cu japca la magazinele ghizilor stiu ca sunt pacaliti, chiar daca majoritatea sunt prea eleganti sa se lamenteze. Turistul apreciza mai mult experienta autentica decat pe cea regizata. Un „cultural show” se apreciaza mai mult pe strada decat in sala de spectacole. Asadar, in conditiile globalizarii si ale extinctiei obiceiurilor locale, experienta turistica autentica va creste in popularitate. Si va fi sustinuta de social media, instrumentul gratuit si foarte eficient de promovare a obiectivelor turistice.

Prezentandu-se autentica, Romania are sansa de a fi indragita. Insa cu cat imaginea pe care o vom proiecta in exterior se va indeparta de identitatea culturala locala, turistii nu se vor lasa pacaliti. Exact asa am scris in proiect! Lucrand zi de zi cu turisti straini, eu stiu ca ei vad Romania ca pe o destinatie ieftina, surprinzator de sigura, cu fete frumoase si usor de agatat, unde esti respectat chiar daca te comporti ca un magar, doar pentru ca esti strain. Aici l-am citat pe Robert Kaplan, un celebru jurnalist de calatorie care spunea: „E foarte usor sa te indragostesti de Romania. Insa aceasta pasiune evidentiaza latura perversa a caracterului tau!” (sau ceva de genul asta).

Jumatate din turistii straini nu ies din Bucuresti pentru ca este foarte dificil sa circuli in afara capitalei cu cursele aeriene interne, trenurile insalubre sau pe soselele aglomerate. Iar Bucurestiul este o destinatie de golaneala moderata si cam atat. Nu sunt chiar facilitatile de la Bangkok, Amsterdam sau Vegas insa pe nivelul 2 de golaneala putem pozitiona si Bucurestiul, alaturi de, sa spunem Saigon, Barcelona sau Tel Aviv. Pentru o mai buna intelegere a starii de fapt, am precizat ca in Bucuresti cele mai interesante obiective turistice sunt Biserica Stavropoleos, Palatul Primaverii si Parcul Herastrau. Muzeul kitschului urmeaza imediat dupa ele iar Casa Poporului este pe 10. Sursa publica a acestor informatii este Tripadvisor, cea mai credibila sursa de statistici turstice din lume. Asadar, aparent noi nu avem un Tour Eiffel, dar de fapt avem unul, langa Slobozia.

Am scris acolo ca degeaba urlam noi „Explore the carpathian garden!” cand nu avem aeroporturi sau autostrazi astfel incat sa le putem prezenta turistilor gradina carpatica. Degeaba le repetam sloganul asta daca turistii vin pentru cazinouri sau cluburi. Ar trebui sa cautam si sa identificam acel element reprezentativ pentru cultura noastra, suficient de descriptiv si de provocator incat cu el sa iesim in fata.

Balciul balcanic ar fi conceptul ideal pentru sectiunea romaneasca a Muzeului Europa. Aici lucrurile sunt mai animate si mai colorate decat in alte parti ale Europei. Arhitectura este urata pentru ca sunt amestecate stiluri diferite si pentru ca urbanismul ori nu exista deloc ori se aplica discretionar. Regulile se aplica si ele discretionar pentru ca umanismul inca nu s-a implementat definitiv aici. Din aceasta cauza, oamenii se respecta reciproc mai putin iar cooperarea sociala este mai putin eficienta.

Insa avem si un avantaj enorm: noua valoare umanista care se afirma in secolul 21: diversitatea. In numele diversitatii, judecatile etice se abtin sa se pronunte, nu mai exista urat sau frumos, exista doar lucruri diferite si poate exista armonie in orice ansamblu. Nu trebuie sa fim de acord cu diversitatea (si oricum, noi ca natie nu suntem) trebuie doar sa intelegem impactul ei pozitiv asupra urateniei, prostului gust si inculturii cu care inapoierea noastra nu inceteaza sa ne frustreze. Turistii apreciaza diversitatea, altfel ar sta la ei acasa. In numele diversitatii, uratul se transforma in eclectic si pare chiar ca are sens. Iar Romania Eclectica devine o destinatie turistica super cool.

Romania Eclectica este titlul proiectului pe care l-am scris aseara. Asumarea cu convingere a kitsch-ului romanesc pana la transformarea lui in brand de tara este sansa acestei zone de a se evidentia ca o pata de culoare a Muzeului Europa, in spiritul diversitatii.

Am inteles repede ca proiectul meu este unul utopic insa am fost consecvent si am adaugat toate anexele cu studiile de fazabilitate care il sustin. L-am lasat pe birou pentru ca noul Ministru sa-l citeasca, sa-l inteleaga si sa-l implementeze. M-am uitat apoi la Eurovision pana dupa miezul noptii. Castigatoarea, venita tocmai din Israel, a facut apologia kitsch-ului, apoi a multumit publicului pentru sustinerea diversitatii. Anticiparea trendurilor si adaptarea rapida la noile tendinte globale, asta este cheia succesului comercial

Trends. Recomandare de la Muzeul Kitschului

Posted on December 17, 2017 by Cristian Lica

In iarna asta, la fel ca in fiecare alta iarna, se poarta Pomul de Craciun din plastic. O scurta calatorie prin Doraly sau Dragonul Rosu va va confirma vigoarea acestui trend. Bradul de plastic este un kitsch pe cale de disparitie, la fel ca si toate celelalte, insa este unul care s-a integrat bine si care va mai rezista un timp. Noi, la muzeul kitschului, ne bucuram bineinteles de perseverenta lui.

Pomul de craciun din plastic este o incercare ridicola de imitare a naturii, la fel ca si florile de plastic de pe pervaz sau fructele de plastic de pe masa din sufragerie. Insa acestea, la fel ca si animalele impaiate sau pestele de pe televizor, sunt pe cale de disparitie. Noi deja le regretam pentru ca sunt kitschuri simpatice si agreabile de care ne bucuram cu totii si a caror amintire ne va trezi mereu nostalgii placute. Iar asta pentru ca, atunci cand ne amintim incaperi kitschoase ne regasim doar momentele placute, relaxante si linistite pe care le-am trait in acele decoruri.

Inca de la aparitia sa bradul de plastic a fost sprijinit strasnic de trendul ecologist in mare dezvoltare. Ecologistii au sustinut kitschul si l-au impus. S-a considerat raul mai mic desi iubitorii de kitsch nu intelegeau ce e rau. Sunt unii care chiar sustin ca prefera din pomul din plastic, pentru ca nu-i cad acele si pentru ca arata mai bogat. Majoritatea insa au gasit o metoda simpla de reciclare pentru a nu mai cheltui bani an de an. Ecologismul este doar un argument rasuflat al multora dintre ei.

Brazii de plastic acopera o varietate de forme si culori, unele mai kitschoase decat altele. De la colosii din pietele publice, a caror montare dureaza 3 zile si pana la cei mici, tip umbrela, brazii de plastic au avantajul ca vin cu mecanisme de fixare si cu module eficiente pentru depozitare. Unii vin gata impodobiti, cu beteala si cu luminite. Il bagi in priza, hocus-pocus, si poti da drumul la colinde.

Conform acestui trend, foarte multi oameni impodobesc an de an bradul din camara, dupa ce l-au sters de praf. Apoi, pun cadourile sub el, in pungi, cu etichete, conform altui trend actual. SMS-urile de craciun sunt in scadere vizibila, trendul incepand sa apuna o data cu telefoanele Nokia. Trendul colindelor s-a adaptat in timp ca sa supravietuiasca. La oras, mai putini copii vin sa colinde insa numarul studentilor la teologie se multiplica de craciun intrucat exista un cor in fiecare cartier. Mos Craciun, un cartoon desenat in secolul 19 si promovat de Coca Cola in secolul 20 a schimbat si el deja cateva trenduri. Craciunitele sexy sunt un alt kitsch adorabil pe care nu se poate supara nimeni.

Trendul bradului de Craciun din plastic este acum international. Hollywood-ul a promovat obiceiul, China a facut produsul ieftin iar consumerismul l-a dus peste tot in lume. Consumerismul l-a adus si in Romania, dupa revolutie, unde a gasit un teren fertil, raspandindu-se rapid. Desi acaparase o buna parte din piata, declinul general al obiceiurilor traditionale de craciun il va duce in viitor la extinctie.

PS

Un kitsch mult mai vechi decat bradul de craciun artificial este bradul de craciun natural. E limpede ca Isus cel sarbatorit nu a vazut niciodata in viata lui un brad, prin desertul Palestinei unde a trait. Mixarea religiilor creeaza paradoxuri precum acesta. Crestinarea popoarelor germanice a fost dificila intrucat credinta acestora era ca zeii traiesc in interiorul copacilor. Includerea unui copac in cel mai important ritual crestin a fost probabil la fel de necesara cum fusese, cu secole inainte, si stabilirea datei craciunului pe 25 decembrie, ziua soarelui in mitologia oficiala a timpului. Ritualul pomului de craciun a fost confirmat prima oara in tarile baltice acum cincisute de ani.

In Romania, kitschul este si mai mare. Pana recent, la noi bradul se impodobea atunci cand decedau persoane tinere. Mutarea obiceiului de Craciun i-a rasturnat complet sensul.

Exemple pitzipoance

Posted on October 12, 2017 by Cristian Lica

Miss Pitzipoanca 2017

Posted on October 9, 2017 by Cristian Lica

Miss Pitzipoanca

Regulamentul concursului

Este un concurs de miss care se va desfasura online.

Castigatoarea va primi un premiu in valoare de 1000 de lei.

Faza 1

10-22 octombrie: Selectia candidatelor.

In aceasta perioada, concurentii vor trimite aplicatii la concurs constand in:

• Una sau doua fotografii relevante, vezi imaginile pentru exemplificare  (click acest link)
• Informatii personale: numele, localitatea, zodia si o scurta descriere proprie

Fotografiile si informatiile vor fi trimise la adresa de e-mail: proposals@kitschmuseum.ro sau pe pagina muzeului, folosind mesageria facebook.

Faza 2:

23-30 octombrie: Desfasurarea concursului.

In aceasta perioada, oricine va putea vota candidatele preferate. Votarea se va face pe facebook, prin folosirea butonului „like”. Oricine poate vota oricate candidate. Participanta care va strange cele mai multe like-uri pana pe data de 30 octombrie, ora 23:00, va fi desemnata castigatoarea concursului si va intra in posesia premiului de 1000 de lei.

Detalii

Participantii sunt responsabili pentru imaginile si informatiile trimise. Prin participarea la acest concurs, ei accepta ca imaginea lor sa fie prezentata si folosita in scopul popularizarii concursului. Totodata, participantii confirma faptul ca imaginile si informatiile ii reprezinta pe ei insisi iar acestea sunt reale.

Romanian Kitsch Museum considera ca definitia corecta a termenului „pitzipoanca” se gaseste aici http://www.123urban.ro/def/pi%C5%A3ipoanc%C4%83

Povestea adevarata a leului auriu

Posted on July 20, 2017 by Cristian Lica

Fiind la inceput, ne straduiam sa ne gasim metode inedite de promovare.

In acest scop, primul proiect stiintific pe care am decis sa-l demaram la muzeul nostru a fost lansat in week-end.  Este un proiect din gama celor care vor doar sa testeze preferintele si antipreferintele sociale si antisociale. Noi ne doream sa-l promovam cat mai bine, pentru ca relevanta rezultatelor sale sa fie mai consistenta. L-am numit Romanian Kitsch Awards (link), tot pentru ca suna bine in sens kitsch-os si am lucrat la interfata, la nominalizari si la PR. Oricine poate vota cele mai mari kitsch-uri romanesti, de la Elena Ceausescu la cocalari si de la papucii cu puf la pestele de pe televizor. N-am trimis comunicatul de presa vineri, ca nu se face si a ramas ca-l trimitem luni.

Duminica dimineata, ni s-a furat leul auriu de la intrare.

Intrarea noastra era flancata de doi lei, asa cum sade bine unui edificu dedicat kitschului. Nu ne-am permis unii prea mari, ne-am zgarcit si am luat doi lei micuti, insa i-am vopsit in auriu si am observat ca vizitatorii se amuzau de ei, inca dinainte sa ne calce pragul. Dupa incident, valoarea exponatului a crescut spectaculos.

Furtul a fost pe bune, asa cum este evident si din film. Pana ne-am prins noi, pana am cautat pe camere, pana am decupat filmul, se facuse dupa-amiaza. Ne-am dat seama ca ne-ar putea canibaliza proiectul nostru special, RKA insa nu ne-am putut abtine sa nu-l publicam: Jaf la muzeul kitschului, ce poate fi mai tabloid decat asta? E limpede pentru toata lumea ca oamenii erau praf si ca nici nu stiau de capul lor. I-am dat drumul filmului (link) pe seara iar luni dimineata aveam cateva mii de vizualizari si toate televiziunile la poarta. Si in mod spectaculos, se autosesizase politia pe care noi tocmai luni voiam sa o informam.

Mai mult, cand sa deschidem muzeul pentru vizitatori, un coleg gaseste leul returnat, la locul lui. Era ambalat intr-un sac negru de plastic, ca un subtil accent mafiot al operatiunii. Cand am ajuns la muzeu, cateva camere de televiziune erau montate deja pe trepied, asteptandu-ma. Am povestit ce s-a intamplat si am pus un update cu filmul cu recuperarea. Stirea s-a racit si s-a oprit.

Ne-am parut si noua rau ca nu ne trecuse prin cap o astfel de idee. Ar fi fost buna, chiar si inscenata. Insa ca de obicei, relitatea este mai creativa decat imaginatia. Daca am fi inscenat-o, atunci am mai fi tinut-o, n-am fi oprit-o a doua zi, cu recuperarea. A ne atribui idea si implicit regia este un compliment pe care, din pacate, nu-l meritam.

Aveam foarte multe mesaje primite, inclusiv de la un cont gol de facebook, care isi cerea scuze si ne anunta ca ne-a returnat leul. Ne explica ca au avut suficienta publicitate, ca ne roaga sa-i iertam si sa-i lasam in pace. Ceea ce am si facut: am declarat politiei ca nu intentionam sa facem plangere si am ramas cu Rapirea din Serai (recompensa oferita gasitorului) nedata. Noi am oferit-o hotului spasit, ne-am gandit chiar sa facem un pic de PR, poate un live cu decernarea pe Facebook, insa oamenii erau probabil satui de publicitate si ne-au refuzat.

Asa cum anticipam, proiectul nostru special, a trecut in plan secundar. Categoric, sigur ca stirea cu leul e mai sexy. Atat de sexy incat proiectul nostru nici nu se mai vede in cautari. Desigur, nu putem sa nu fim multumiti de popularitatea povestii leului auriu.

Insa proiectul nostru frumos este Romanian Kitsch Awards (link)! Voteaza si tu! Voteaza si da mai departe!

SOC! Spargere la Muzeul Kitschului! [VIDEO]

Posted on July 16, 2017 by Cristian Lica

Robbery at the Romanian Kitsch Museum!

UPDATE:

In urma campaniei noastre, leul auriu ne-a fost returnat.

Desi obiectul prezinta cateva mici deteriorari, am declarat Politiei ca nu intentionam sa depunem plangere.

Film youtube

Desi obiectul prezinta cateva mici deteriorari, am declarat Politiei ca nu intentionam sa depunem plangere.

Il asteptam pe recuperatorul cu gluga sa vina si sa-si revendice premiul, constând intr-o carpeta cu Rapirea din Serai:

STIREA ORIGINALA (DE IERI)

Azi dimineata, un grup de 3 cunoscuti vanatori de  monumente, au jefuit Romanian Kitsch Museum!!!!

Odata cu succesul muzeului a crescut si cota exponatelor noastre. Pe bursele internationale, curatorii muzeului asteapta acceptarea noastra in lista obiectivelor UNESCO pentru o relistare. Naivi fiind, sau coplesiti de evenimente, am neglijat securitatea a doi lei aurii, pe care i-am plasat pe trepte. Unul dintre ei a fost sustras aseara asa cum veti vedea in film.

Lasand caterinca la o parte, chiar am fost atacati. Vedeti fimuletul si haideti, va rog, sa-i gasim si sa ne recuperam exponatul. Dati-ne share, ajutati-ne sa-i identificam! Vom raporta si la Politie maine, insa stiti cum e … speram sa ii gasim mai usor pe facebook. S-a intamplat duminica dimineata, la ora 7:22. Poate i-ati zarit prin centrul vechi.

Please help!

Vezi filmul pe youtube

Initial am crezut ca cineva a fost deranjat de CONCURSUL NOSTRU si a trimis niste vandali sa ne inchida gura. Insa nu credem ca avea totusi cine.

Oferim recompense atractive: un bibelou pentru fiecare indiciu relevant iar pentru indicii care vor duce la recuperarea leului vom acorda o carpeta cu Rapirea din Serai!

Obiectul cautat

Statueta furata reprezinta unn leu auriu, are cca 80 cm inaltime si cantareste cca 30 de kg. A fost realizata de vestitul artist de la Saftica, pe care cei nascuti in secolul 20 vi-l amintiti din reclama cu „a murit americanu’!” Face parte dintr-o pereche de doi lei aurii care ne impodobesc intrarea si ii fac pe vizitatorii nostri sa zambeasca inca dinainte de a ne calca pragul. Mesterul Dan i-a montat din greseala invers, adica acum amandoi au privirea in exterior in loc sa se uite protector catre interior. Si tot din greseala s-a zgarcit probabil la adeziv pentru ca le-a fost parca prea usor hotilor sa se aleaga cu un obiect de arta. Leul nostru ar trebui dat imediat in consemn la frontiera.

Asta de sus e celalalt leu. Obiectul cautat este o copie in oglinda!